vineri, 19 iulie 2019

DIN 2005, ROMÂNIA NU MAI SCOATE PENTRU POPOR NICI UN GRAM DE AUR DIN MINELE SALE. IN SCHIMB, O FAC STRĂINII



Mineritul aurului pe teritoriul României este o tradiție de mii de ani. Cele mai vechi podoabe de aur găsite la noi au fost descoperite la Moigrad, judeţul Sălaj şi aparţin epocii pietrei, adică au o vechime de 6.000 de ani. Încă de atunci, strămoșii noștri cunoșteau metalurgia aurului. Din străvechime până acum, din Carpaţii României s-au extras 2.070 de tone de aur, lucru care ne plasează pe locul cinci în lume, după Africa de Sud, Canada, Statele Unite şi Australia. Vestea bună este însă că mai avem, în sediment, de trei ori cât s-a exploatat până acum, adică vreo 6.000 de tone
Din 2005, însa România nu mai scoate nici un gram de aur din minele sale. Motivul oficial: zăcămintele sunt epuizate. Totuşi, opt firme străine au primit licențe de exploatare în zonele “epuizate”, care s-au dovedit a fi foarte bogate. Firmele străine «au găsit» metale preţioase în România consultând hărțile geologice realizate pe vremea lui Ceaușescu, spune dr. ing. Neagu Florea, fostul director al Institutului de Proiectări Miniere, potrivite Libertatea.ro
Zăcămintele de aur din România, majoritatea situate în “patrulaterul aurului” – adică perimetrul Baia de Criş, Săcărâmb, Zlatna şi Baia de Arieş, din Munţii Apuseni – dar şi în Maramureş, sunt exploatate, cu eficienţă, de foarte mult timp.
Un eveniment interesant s-a petrecut în anul 2000, când Banca Naţională a refuzat să mai cumpere aur de la minele romanești pe motiv că nu poate avea o rezervă mai mare de metal preţios decât 15% din tot ce înseamnă rezervă valutară. Cum aceste mine nu aveau voie să vândă metalul extras decât Băncii Naționale, au dat, cum era de aşteptat, faliment. Dacă vechile firme româneşti care se ocupau de metalul preţios au dispărut, în locul lor au venit, în mod ciudat, opt companii străine care au cerut în concesiune parcele pentru prospecțiunea şi exploatarea zăcămintelor de aur, tocmai de unde acestea ”se terminaseră”.
Conform Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), în ultimii ani, opt firme străine au primit licenţe de explorare şi exploatare pentru aur în ţara noastră, exact pe zonele unde, oficial, nu mai existau zăcăminte. Libertatea a publicat un articol amplu pe această temă. Jurnaliştii Libertăţii au cerut atunci ANRM detalii despre licenţele primite de aceste firme. Răspuns ANRM: „Informaţiile solicitate nu se încadrează în categoria surselor de interes public. (…) Sunt documentaţii care fac parte din categoria informaţiilor clasificate”. Menţionăm că aceste contracte pe bunuri publice, adică zăcămintele naţionale, nu pot fi secretizate, deoarece conţin informaţii de interes public, conform Legii 544/2001.
Potrivit declaraţiilor făcute pentru DailyBusiness.ro de reprezentanţii firmei Gabriel Resources, la Roşia Montană s-a găsit un zăcământ de aur în valoare de 11 miliarde de dolari, adică de aproximativ 250 de tone de metal preţios. De asemenea, firma Carpatian Gold a găsit la mina Barza, în Munţii Zarandului, închisă pentru că “nu mai era rentabilă”, un zăcământ de aur în valoare de 12 miliarde de dolari! Recent, Ştefan Marincea, preşedintele Institutului Geologic Român, a declarat că în ţara noastră mai sunt zăcăminte în valoare de cel puţin 54 de miliarde de dolari. Interesant este şi faptul că toate firmele străine au mers la “punct ochit – punct lovit”, adică au obţinut licenţe de prospecţiuni şi exploatare exact pe zonele cele mai bogate… Cum?
“Firmele străine nu au descoperit nimic, datele aparţin şcolii de geologie din România. Am fost directorul Institutului de Proiectări Miniere şi am realizat mine de aur în Apuseni. Scoteam şi producţii de 40 de kilograme de aur pe tonă de minereu, ceea ce este foarte mult. Pot să spun că încă este mult aur în subteran, dar nu ştiu de ce nu le exploatează direct statul. Pe vremea mea, informaţiile aveau caracter secret, dar acum le are toată lumea. Firmele străine «au găsit» metale preţioase în România consultând hărţile geologice realizate pe vremea lui Ceauşescu. Acum, statul, prin reprezentanţii săi, a ştiut perfect ce dă în concesie”, ne-a spus dr. ing. Neagu.
Conform Legii minelor, modificată în 2009, România primeşte din partea companiilor care exploatează bunurile subterane o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage . Adică, dacă se câştigă 100 de milioane de euro din extracţia aurului, statul încasează 4 milioane, iar restul merge la firma care exploatează mina.
„Eu cred că aceste redevenţe sunt în defavoarea ţării noastre, care primește prea putin pentru zăcămintele pe care le concesionează. Sigur că investitorul trebuie să câştige, dar o afacere trebuie să fie reciproc avantajoasă, adică trebuie să câştige şi România, sau România în primul rând, pentru că este proprietarul”, a spus prof. Gheorghe Popescu. De menţionat este faptul că în Africa de Sud redevența pentru aur este de 20%.
România este pe locul 4 în Europa la capitolul resurse minerale. În cel mult 10 ani industria extractivă va exploda în Uniunea Europei și în Statele Unite, iar în acest context, trebuie să fim pregătiți pentru reluarea mineritului în avantajul național.
În prima fază se va inventaria, apoi se va proiecta o strategie, pentru că suntem rămași în urmă în domeniul extractiv chiar și față de țările din zonă care sunt mai sărace în resurse’, a spus Ștefan Marincea, directorul Institutului Geologic al României. 

vineri, 7 decembrie 2018

Europarlamentarul Emilian Pavel demasca ticalosia si dubla masura a Comisiei Europene, acuzand-o ca mentine MCV pentru a proteja economic statele din spatiul Schengen


"Buna ziua, dragi colegi,
 Vreau sa ii multumesc Comisiei pentru ca a venit astazi aici, dar vreau sa pot sa ii multumesc si la final, daca ne raspunde concret si fara a raspunde cumva evaziv la intrebarile pe care le voi adresa.
 Incepand cu 2010, Romania nu mai are nicio obligatie juridica fata de MCV, asa ca va rog frumos sa imi indicati in baza carui articol din Tratat inca acest MCV exista? Vreau sa imi spuneti ce cadru legal sta in spatele acestui mecanism astazi, in 2018?
 In acest Raport, de aceasta data, Comisia Europeana si-a depasit cu mult prerogativele pe care le are prin Tratatele si acordurile europene. Oricum dvs nu aveti competenta de a institui astfel de mecanisme discretionar pentru doar doua state. Ar trebui, daca va place atat de mult acest mecanism si este atat de eficient sa fie valabil pentru toate cele 28 de state, in curand 27.
 Faptul ca ati solicitat ca Romania sa nu aplice legile votate ale Parlamentului national si validate de Curtea Constitutionala este o ingerinta directa si inacceptabila in ordinea constitutionala a unui stat membru.
 Dumneavoastra ati avut prin acest Raport o imixtiune directa in chestiuni ce tin exclusiv de suveranitatea Statului roman. Aveti in Raport mentiuni care vizeaza direct persoane. Si ma refer aici la procedeul de numire a sefului DNA, doamna Florea, unde solicitati incetarea acestei numiri, desi nu s-a pronuntat in final presedintele Romaniei. Mai solicitati suspendarea procedului de inlaturare a procurorului general, desi acesta respecta toate regulile si a fost organizat de catre ministrul Justitiei, punct cu punct, cum scrie in lege. Deci, iata, aparati o persoana si o discreditati pe cealalta.
 Este inacceptabil ca Romaniei sa i se solicite astfel de lucru, si Germaniei nu, avand in vedere ca in Germania a fost demis procurorul general dupa o singura zi pentru ca l-a criticat pe ministrul german al Justitiei. Cum va explicati domnilor aceasta dubla masura? Si repet, vreau un raspuns ferm la aceasta intrebare.
 Toate Legile Justitiei respecta cadrul si limitele constitutionale. Acest lucru dvs nu il respectati. Este inacceptabil ca reprezentantii Comisiei sa dea dispozitii CSM, pe care de altfel l-ati si laudat in luarea dumneavoastra de cuvant, si sa ii solicitati declansarea inlocuirii conducerii Inspectiei Judiciare, cand, stiti ca reactie dupa ce ati publicat acest MCV, CSM v-a raspuns printr-o scrisoare in care spune ca in felul urmator: 'noi am solicitat infiintarea acestei Inspectii Judiciare si am solicitat-o exact pentru a garanta independenta magistratilor'.
 Cum explicati raspunsul dat de CSM, dupa ce ati publicat acest raport, aratand practic ca intr-un fel mintiti. MCV recomanda suspendarea Legilor Justitiei, pentru ca ar incalca independenta justitiei. In realitate, CSM, garantul independentei Justitiei, sustine ca in cadrul procedurilor privind adoptarea Legilor Justitiei CSM a avut o atitudine pozitiva, formuland numeroase propuneri menite sa imbunatateasca reglementarile legale in domeniu, multe dintre acestea fiind de altfel insusite in procesul legislativ. Dvs cerereti reluarea acestui proces si cereti o implicare mai puternica a CSM, si iata ce ne spune CSM: ca in acest proces care a stat la baza acestor modificari au jucat un rol important, au amendat aceste legi si foarte multe dintre propunerile lor au fost acceptate. Se contrazic. 
Dragi colegi de la Comisia Europeana, va rog frumos sa imi spuneti cine va da informatiile care stau la baza acestor rapoarte? De ce ascultati doar anumite surse si nu ascultati ce spun exact institutiile pe care dvs le vreti mai puternice si mai vocale? Va rog sa imi spuneti exact ce informatii stau la baza acestor rapoarte care sunt discretionare la adresa a doua state membre. Aceste mecanism este unul politic, folosit politic de state membre care nu doresc ca Romania si Bulgaria sa ajunga in Schengen, pentru ca le-ar crea probleme economice. Si sa nu imi spuneti Comisia Europeana, din nou, ca acest raport nu are legatura cu Schengen pentru ca ceilalti lideri europeni care sunt in consiliu si se opun intrarii Romaniei si Bulgariei in spatiul Schengen exact acest lucru spun: cat timp avem MCV nici nu ne gandim sa votam in JAI intrarea in spatiul Schengen. Daca imi spune dvs mie aici ca nu este adevarat acest lucru, permiteti-mi sa nu va cred.
 Am sa inchei prin inca un lucru pe care dvs il cereti Romaniei. Ii cereti tarii mele sa isi desconsidere propriul Parlament, sa incalce propria Constitutie si decizii Curtii Constitutionale si sa opreasca numirea unui candidat la sefia DNA. Asta cereti dvs. Sa incalcam legea intr-un MCV care sa garanteze respectarea statului de drept.
 Aceste lucruri, dragi colegi, alimenteaza in tara mea un sistem antieuropean, un mesaj antieuropean. Noi suntem proeuropeni, dragi prieteni, dar oamenii vazand cum folositi acest mecanism intr-un mod politic, ii duc in directia gresita, in directia antieuropeana. Iar noi nu vrem acest lucru, vrem sa fim tratati egal si sa avem de acelasi comportament cum au si alte state membre, de aceleasi drepturi si obligatii.
 Va multumesc!"

duminică, 16 februarie 2014

Prezentarea localitatii

Suprafata: 24065 ha
Intravilan: 915 ha
Extravilan: 23150 ha
Populatie: 8612
Gospodarii: 2969
Nr. locuinte: 3508
Nr. gradinite: 7
Nr. scoli: 8
Nr. licee: 1
Numele localitatilor aflate in administratie: Feneş, Galaţi, Valea Mică, Pătrângeni, Podu lui Paul, Pârâu Gruiului, Pirita, Trîmpoiele, Dealu Roatei, Izvoru Ampoiului, Boteşti, Budeni, Dumbravă, Dobrot, Ruşi, Vîltori, Runc, Suseni
Asezarea geografica:
Judeţul Alba
Oraşul Zlatna se află situat în partea de vest a judeţului Alba: la vest de municipiul Alba Iulia, la 36 km distanţă
Altitudine 415 m
Activitati specifice zonei:
Prelucrarea lemnului
Creşterea animalelor
Mică industrie
Comerţ
Servicii
Activitati economice principale:
Mica industrie
Comerţ
Servicii
Obiective turistice:
Oportunităţi:
Resurse naturale
Principala bogăţie o reprezintă pădurile care ocupă 58,25% din teritoriul administrativ al oraşului Zlatna
Zona Zlatna se înscrie în aşa numitul "Patrulater aurifer", bogăţiile minerale din zonă fiind cunoscute din cele mai vechi timpuri
Potenţial turistic şi de agrement:
Biserica "Sf. Nicolae - Naşterea Maicii Domnului" cu indicativul 01B298 - monument de importanţă naţională excepţională - categoria A construită în anul 1424
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" cu indicativul 01B297 monument de importanţă naţională excepţională - categoria B construită în anul 1630
Aşezare din epoca bronzului "La Bulbuci" cu indicativul 01A036
Zone de importanţă arheologică aparţinând culturii Coţofeni
Vegetaţia rezervaţiei complexe "Cheile Caprei"
Rezervaţia naturală "Calcarele de la Valea Mică"
Rezervaţia naturală "Cheile Caprei"
Rezervaţia naturală "Piatra Bulbuci"
Rezervaţia naturală "Poiana Narciselor" - cu acces din Valea Feneşelui
Bustul lui Avram Iancu şi Petre Dobra în centrul oraşului Zlatna
Monumentul eroilor din primul război mondial
Potenţial cultural şi ecumenic:
Casa de Cultură a oraşului Zlatna (Conacul Kendeffi - Horvath)
Biserica Reformată
Biserica Romano-Catolică
Mănăstirea de la Negraia - Pătrângeni
Căminele culturale în satele: Feneş, Izvoru Ampoiului, Galaţi Pătrângeni, Pirita, Vâltori, Valea Mică
Biblioteca Orăşenească care funcţionează în incinta Casei de Cultură Zlatna
Situri arheologice aparţinând culturii Coţofeni, epocii romane, bronzului timpuri în localităţiile: Feneş, Izvoru Ampoiului, Galaţi Pătrângeni, Zlatna
Evenimente locale:
Sărbătoarea Câmpenească de la Negraia în luna mai
Tradiţii şi obiceiuri legate de oierit
Festivalul de romanţe "Te aştept pe acelaşi drum..."
Facilitati oferite investitorilor:
Oraşul Zlatna este declarat zonă devaforizată, de aici decurgând toate facilităţile oferite de aceasta:
Zona teritoriului administrativ al oraşului Zlatna oferă facilităţi şi înlesniri investitorilor din zonă în conformitate cu OG nr. 27/1996, Legea 571/2003, OUG 24/1998, HG 323/1996 (privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării")
Gradul de calificare al forţei de muncă din zonă (mediu şi superior)
Preţuri de vânzare ale terenurilor şi locuinţelor scăzute în comparaţie cu preţurile practicate în restul ţării
Ţinându-se cont că zona se află în munţii Metaliferi, conţine în subsol resurse naturale de metale neferoase, se poate relansa mineritul
Datorită zonei muntoase şi a punctelor de atracţie turistică în zonă şi a lipsei spaţiilor de cazare turistică, se poate dezvolta turismul în zonă prin construirea de spaţii de primire şi cazare
Datorită existenţei zonei împădurite din Munţii Apuseni şi tradiţiei în prelucrarea lemnului, se poate dezvolta industria prelucrării lemnului şi a mobilei
Locuitorii sunt deschişi la ofertele de reconversie profesională oferite de potenţialii investitori
Proiecte de investitii:
1. Programul pilot de reabilitare a zonelor fierbinţi Zlatna şi Copşa Mică - subprogramul reabilitarea zonelor fiebinţi Zlatna. Acest program este în derulare, este finaţat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi cuprinde următoarele obiective de investiţii:- Amenajarea râului Ampoi şi a afluenţilor săi, în zona oraşului Zlatna
- Reabilitarea sistemului de salubrizare a oraşului Zlatna şi construire staţie de transfer deşeuri menajere
- Ecologizarea şi înlăturarea efectelor poluării în zona industrială dezafectată
- Reabilitare şi extindere canalizare oraş Zlatna
- Reabilitarea ecosistemului în zonele grav afectate de poluare
- Extinderea reţelei de apă potabilă pe teritoriul administrativ al oraşului Zlatna
- Reabilitarea fostei albii a râului Ampoi
2. Centru Social de zi pentru persoane în vârstă - finanţat prin Fondul Român de Dezvoltare şi contribuţia Consiliului Local al oraşului Zlatna în parteneriat cu Asociaţia "Filantropia Ortodoxă" Alba Iulia, proiect finalizat în noiembrie 2006
3. Reabilitarea şi împietruirea drumului comunal Izvoru Ampoiului-Carpeni, finanţat de Fondul Român de Dezvoltare şi Contribuţia comunităţii locale, proiect în curs de execuţie
4. Centru multifuncţional Zlatna, finanţat prin Fondul Român de Dezvoltare şi contribuţia Consiliului Local al oraşului Zlatna în parteneriat cu Asociaţia "Sprijiniţi Copii" Alba Iulia, proiect finalizat în septembrie 2006
5. Reabilitarea şi reamenajarea Centrului Comunitar Zlatna, finanţat prin Fondul Român de Dezvoltare şi contribuţia comunităţii locale, proiect în curs de execuţie
6. Parteneriat public -privat în vederea realizării unei fabrici de regenerare a uleiurilor uzate, proiect aflat în derulare
7. Reabilitarea unităţiilor de învăţământ Grup Şcolar "Avram Iancu" Zlatna, Şcoala cu clasele I-VIII Feneş, Grădiniţele nr. 1 şi nr. 2 din Zlatna, Şcoala cu clasele I-IV Pirita, proiecte aflate în diferite stadii de finalizare
8. Amenajarea domeniului schiabil Zlatna, obiectiv aflat în stadiul de studiu de fezabilitate în parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Turism
9. Reabilitarea zonei industriale Zlatna în vederea înfinţării unui parc industrial
10. Proiectul "Economia bazată pe cunoaştere"