Mineritul aurului pe teritoriul României este o
tradiție de mii de ani. Cele mai vechi podoabe de aur găsite la noi au fost
descoperite la Moigrad, judeţul Sălaj şi aparţin epocii pietrei, adică au o
vechime de 6.000 de ani. Încă de atunci, strămoșii noștri cunoșteau metalurgia
aurului. Din străvechime până acum, din Carpaţii României s-au extras 2.070 de tone de aur, lucru care ne
plasează pe locul cinci în lume, după Africa de Sud, Canada, Statele Unite şi
Australia. Vestea bună este însă că mai avem, în sediment, de trei ori cât s-a
exploatat până acum, adică vreo 6.000 de tone
Din 2005, însa România nu mai scoate nici un gram de
aur din minele sale. Motivul oficial: zăcămintele sunt epuizate.
Totuşi, opt firme străine au primit licențe de
exploatare în zonele “epuizate”, care s-au dovedit a fi foarte bogate.
Firmele străine «au găsit» metale preţioase în România consultând hărțile
geologice realizate pe vremea lui Ceaușescu, spune dr. ing. Neagu Florea,
fostul director al Institutului de Proiectări Miniere, potrivite Libertatea.ro
Zăcămintele de aur din România, majoritatea situate în
“patrulaterul aurului” – adică perimetrul Baia de Criş, Săcărâmb, Zlatna şi
Baia de Arieş, din Munţii Apuseni – dar şi în Maramureş, sunt exploatate, cu
eficienţă, de foarte mult timp.
Un eveniment interesant s-a petrecut în anul 2000,
când Banca Naţională a refuzat să mai cumpere aur de la minele romanești pe
motiv că nu poate avea o rezervă mai mare de metal preţios decât 15% din tot ce
înseamnă rezervă valutară. Cum aceste mine nu aveau voie să vândă metalul
extras decât Băncii Naționale, au dat, cum era de aşteptat, faliment. Dacă
vechile firme româneşti care se ocupau de metalul preţios au dispărut, în locul
lor au venit, în mod ciudat, opt companii străine care au cerut în concesiune
parcele pentru prospecțiunea şi exploatarea zăcămintelor de aur, tocmai de unde
acestea ”se terminaseră”.
Conform Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale
(ANRM), în ultimii ani, opt firme străine au primit licenţe de explorare şi
exploatare pentru aur în ţara noastră, exact pe zonele unde, oficial, nu mai
existau zăcăminte. Libertatea a publicat un articol amplu pe această
temă. Jurnaliştii Libertăţii au cerut atunci ANRM detalii despre licenţele
primite de aceste firme. Răspuns ANRM: „Informaţiile solicitate nu se încadrează
în categoria surselor de interes public. (…) Sunt documentaţii care fac parte
din categoria informaţiilor clasificate”. Menţionăm că aceste contracte pe
bunuri publice, adică zăcămintele naţionale, nu pot fi secretizate, deoarece
conţin informaţii de interes public, conform Legii 544/2001.
Potrivit declaraţiilor făcute pentru DailyBusiness.ro de reprezentanţii firmei Gabriel Resources,
la Roşia Montană s-a găsit un zăcământ de aur în valoare de 11
miliarde de dolari, adică de aproximativ 250 de tone de metal preţios. De
asemenea, firma Carpatian Gold a găsit la mina Barza, în Munţii Zarandului,
închisă pentru că “nu mai era rentabilă”, un zăcământ de aur în valoare de 12
miliarde de dolari! Recent, Ştefan Marincea, preşedintele Institutului Geologic
Român, a declarat că în ţara noastră mai sunt zăcăminte în valoare de cel puţin
54 de miliarde de dolari. Interesant este şi faptul că toate firmele străine au
mers la “punct ochit – punct lovit”, adică au obţinut licenţe de prospecţiuni
şi exploatare exact pe zonele cele mai bogate… Cum?
“Firmele străine nu au descoperit nimic, datele
aparţin şcolii de geologie din România. Am fost directorul Institutului
de Proiectări Miniere şi
am realizat mine de aur în Apuseni. Scoteam şi producţii de 40 de kilograme de
aur pe tonă de minereu, ceea ce este foarte mult. Pot să spun că încă este mult
aur în subteran, dar nu ştiu de ce nu le exploatează direct statul. Pe vremea
mea, informaţiile aveau caracter secret, dar acum le are toată lumea. Firmele
străine «au găsit» metale preţioase în România consultând hărţile geologice
realizate pe vremea lui Ceauşescu. Acum, statul, prin reprezentanţii săi, a
ştiut perfect ce dă în concesie”, ne-a spus dr. ing. Neagu.
Conform Legii minelor, modificată în 2009, România
primeşte din partea companiilor care exploatează bunurile subterane o redevenţă
de doar 4% din tot ce se extrage . Adică, dacă se câştigă 100 de milioane de
euro din extracţia aurului, statul încasează 4 milioane, iar restul merge la
firma care exploatează mina.
„Eu cred că aceste redevenţe sunt în defavoarea ţării
noastre, care primește prea putin pentru zăcămintele pe care le concesionează.
Sigur că investitorul trebuie să câştige, dar o afacere trebuie să fie reciproc
avantajoasă, adică trebuie să câştige şi România, sau România în primul rând,
pentru că este proprietarul”, a spus prof. Gheorghe Popescu. De menţionat este faptul că în Africa de Sud
redevența pentru aur este de 20%.
România este pe locul 4 în Europa la capitolul resurse
minerale. În cel mult 10 ani industria extractivă va exploda în Uniunea Europei
și în Statele Unite, iar în acest context, trebuie să fim pregătiți pentru
reluarea mineritului în avantajul național.
În prima fază se va inventaria, apoi se va proiecta o
strategie, pentru că suntem rămași în urmă în domeniul extractiv chiar și față
de țările din zonă care sunt mai sărace în resurse’, a spus Ștefan Marincea,
directorul Institutului Geologic al României.